3 Tipuri de Tulburări de Procesare Senzorială care pot fi confundate cu ADHD
„Copilul meu are ADHD… sau este altceva?”
Este o întrebare pe care o aud tot mai des în cabinet. Deși ADHD-ul este adesea primul diagnostic luat în considerare atunci când un copil este agitat, neatent sau impulsiv, există o altă cauză frecvent trecută cu vederea: tulburările de procesare senzorială (SPD – Sensory Processing Disorder).
Aceste tulburări afectează modul în care copilul percepe, interpretează și răspunde la informațiile senzoriale din mediu – sunete, mirosuri, texturi, mișcare, lumină etc. Și da, ele pot arăta exact ca ADHD-ul… dar au nevoie de abordări terapeutice diferite.
🔍 Ce este o tulburare de procesare senzorială?
Copiii cu SPD au creierul „senzorial” conectat diferit. Informațiile senzoriale sunt procesate în mod atipic – fie prea intens, fie prea slab, fie haotic. Acest lucru influențează atenția, comportamentul, motricitatea, planificarea, dar și starea emoțională.
Spre deosebire de sensibilitatea senzorială crescută (un tipar de personalitate), SPD este o tulburare care afectează funcționarea zilnică și este asociată cu dificultăți de autoreglare.
🎯 Cele 3 tipuri principale de TPS ( Tulburare de Procesare Senzorială)
1. Tulburarea de modulare senzorială
Include trei subtipuri:
Suprarăspuns senzorial (copilul „evitant”) – fuge de lumină puternică, zgomote, atingeri; pare mereu copleșit.
Subrăspuns senzorial (copilul „indiferent”) – pare că nu observă ce se întâmplă în jur, nu reacționează la stimuli, pare „în lumea lui”.
Căutare senzorială (copilul „căutător”) – aleargă, se cațără, atinge tot, vorbește tare, pare că „nu se mai satură” de stimulare.
2. Dificultăți de discriminare senzorială
Copilul are dificultăți în a interpreta corect informațiile senzoriale și pare „neîndemânatic” sau confuz. De exemplu, nu știe cât de greu este un obiect, câtă forță să folosească sau nu recunoaște la timp semnalele corpului (foame, sete, nevoie de toaletă). Poate fi tachinat pentru „stângăcie” sau „neatenție”.
3. Tulburări senzorio-motorii
Tulburare posturală (copilul „necoordonat”) – are dificultăți de echilibru, obosește ușor, se împiedică, nu poate sta bine pe scaun.
Dispraxia (copilul „dezorganizat”) – nu știe ce să facă cu obiectele sau cum să înceapă o activitate nouă; evită jocurile noi și preferă rutinele familiare.
⚠️ TPS sau ADHD?
Simptomele se pot suprapune: neatenție, agitație, impulsivitate. Dar un copil cu SPD poate părea „distras” pentru că este deranjat de eticheta de la tricou sau de lumina fluorescentă, nu pentru că are un deficit de atenție. De aceea, evaluarea diferențială este esențială.
Până la 40% dintre copiii cu ADHD au și SPD, iar în unele cazuri, comportamentele ADHD sunt cauzate exclusiv de SPD.
🛠️ Ce poți face ca părinte?
✔️ Privește comportamentul prin „ochelarii senzoriali” – copilul tău evită atingerile, pare mereu „în mișcare” sau are dificultăți în spații aglomerate? Poate nu e răsfăț sau rebeliune, ci o formă de autoreglare.
✔️ Observă „auto-terapia” copilului – caută să se rotească, se învârte, fuge afară, se ascunde sub pături? Aceste comportamente pot fi strategii instinctive de calmare.
✔️ Caută ajutor specializat – Terapia ocupațională cu integrare senzorială (OTSI) este cea mai eficientă intervenție. Nu este nevoie neapărat de un diagnostic formal pentru a începe.
✔️ Încurajează joaca senzorială liberă, mai ales în aer liber – cățăratul, săritul, balansarea, explorarea texturilor, joaca cu apă sau nisip sunt activități care ajută la echilibrarea sistemului senzorial.
✔️ Fii blând și oferă structură – copiii cu SPD se simt mai în siguranță în medii previzibile, cu rutine clare.
🧠 Tulburările de procesare senzorială nu sunt o „modă” sau un moft. Sunt reale, adesea invizibile și profund impactante. Dacă simți că diagnosticul de ADHD nu explică totul, ia în considerare și această variantă.
Sursa:
Articol adaptat după Carol Stock Kranowitz, M.A., „3 Types of Sensory Disorders That Look Like ADHD”, publicat pe ADDitudeMag.com, februarie 2025.
